Lucrare optional

Please download to get full document.

View again

of 6
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Similar Documents
Information Report
Category:

Health & Medicine

Published:

Views: 0 | Pages: 6

Extension: PDF | Download: 0

Share
Description
Lucrare optional
Tags
Transcript
  Cazinoul din Constanta Cazinoul este considerat simbol al orasului Constanta si unul dintre cele mai semnificative monumente de arhitectura pe stil Art Nouveau de pe teritoriul Romaniei. Aceasta afirmatie o pot baza  pe faptul ca acesta nu are, ca alte constructii, doar elemente de factura Art Nouveau ci, este in totalitatea sa, un obiect Art Nouveau. Un motiv ce m-a determinat sa aleg acest obiect arhitectural este faptul ca m-am nascut in Constanta si am parcurs de nenumarate ori faleza, privind pe masura cu inaintarea in varsta si cu alti ochi, tot ansamblul arhitectural al promenadei. Fiecare anotimp a pus in valoare o anumita atmosfera in jurul Cazinoului, de la vreme frumoasa pana la zapezi grele. Am intrat si am explorat spatiul interior al constructiei de multe ori, ziua cand se desfasurau diferite expozitii sau manifestari culturale sau noaptea la ore tarzii cu bunavointa ingrijitorului. Un sentiment a fost prezent tot timpul insa. Regretul. Regret ca nu mai putem simti ce au simtit oamenii ce au apucat sa se bucure de el in toata splendoarea sa. Regret ca putem intra doar ocazional sau prin rugaminti si ''atentii'' catre paznic. Regret ca obiectul arhitectural, odata fiind un simbol al intalnirilor si al relatiilor de comunicare intre oamenii orasului a ajuns sa fie ingradit si pazit. Cel mai mult regret ca mereu cand il privesc in diferite plimbari simt regretul intregului oras, nu doar al meu. Impresiile ce imi sunt lasate ma duc cu gandul la ce imi spunea bunicul meu : ''Faleza neschimbata iti aduce un aer din anii 80. Singura asemanare dintre cele doua epoci este ca atunci cand priveam  Cazinoul din departare impunea respect si eleganta, dar diferenta este ca atunci cand ma apropiam de el nu arata scorojit, cu multe ferestre lipsa sau sparte. Acum seamana cu batranul cersetor ce sta pe treptele sale.'' Proiectul arhitectului Renard pus in opera cu acurateta de antreprizele de construcţie a fost realizat respectand gandirea compozitionala si decorativă a autorului. Singura modificare fata de  proiect a fost transformarea scarii de acces prin extinderea ei de-a lungul porticului de pe fatada de nord. Volumul cladirii, un paralelipiped montat pe orizontală, confera constructiei impresia de stabilitate, in contrast cu fiecare din cele cinci laturi vi zibile, cele patru fatade şi acoperisul, a căror compozitie era conceputa diferit volumetric, ca raport plin-gol si decorativ. Era un prim aspect ce incadra cladirea curentului Art Nouveau. Terasa spre mare de la parter, construita pe la 1910/1911, fatad a nordica a intrarii principale avea ca dominantă marele gol vitrat de la etaj în formă de scoica reinterpretata si porticul parterului, ambele marcand traveea centrala. Traveele laterale erau rezolvate diferit atat ca tratare a golurior cat şi volumetric.   Construcţia cu subsol, parter şi etaj era inconjurata de portice la parter pe laturile nord. Traveea centrala, volumul cel mai inalt, constituia dominanta atat prin forma acoperisului supra inalţat cat si prin cele patru volume decorative de colt ce il marcheaza. Imprejurul cladirii Cazinoului se  pastra o alee ce permitea circulatia vizitatorilor fara a tulbura activitatea Cazinoului, continuare a  promenadei ce marginea bulevardul spre mare. Fatada sud, spre mare, reia partial solutiile din fatada de nord, pastrand marele gol vitrat, ambele fiind cele care luminau sala de bal situată la etaj. La parter  terasa spre mare a fost inchisa cu geamuri montate între stâlpii de sustinere a terasei deschise de la etaj, solutie care a permis pastrarea unei legaturi protejate cu ambianta marina. (1) Detaliile decorative formate din elemente vegetale mai plate alternand cu cele puternic reliefate si cu decorul inspirat de fauna marina -delfini, pesti, scoici- sau cu elemente din arsenalul obi ectelor marinaresti : catarge, parţi de prove de corabii, instrumente de calcul şi altele erau menite a sustine volumele si a sublinia golurile. Fatada est de-a lungul careia la parter continua porticul deschis, asigura circulatia şi comunicarea directa cu  exteriorul de-a lungul celor trei laturi. Fatada este marcata de cele doua volume semicirculare de colt care-i onduleaza suprafata. La etaj, initial, se relua  porticul deschis dar, curand, impus de situatia climaterica a amplasamentului, s-a renuntat la s oluţia iniţială, porticul devenind o galerie vitrata, pastrand deci ideea creatorului macar prin comunicarea vizuala cu exteriorul. Spatiul acestei galerii era prevazut cu un acoperis de dimensiuni mai reduse astfel ca traveea centrala sa-si mentina si din exterior rolul volumului cel mai important din compozitie. Fatada vest tratata total diferit marca,printr-o fereastra de dimensiuni mare, semicirculara in partea superioara, scara de onoare ce conducea spre etaj. Forma suprafetelor exprima sustinerea functiunii spatiului. In ce priveste partiul, conceptia arhitectului Daniel Renard a fost de a defini spatiile pe fiecare nivel cu mentinerea unei corespondente logice intre functiunile interioarelor si expresia volumetrica si plastica a exterioarelor. Accentul era  pus pe spatiile de loisir, care ocupau principalele suprafete, cele mai avantajate din punct de vedere al comunicarii exterior- interior si a circulaţiei. Astfel , la parter se gaseau: sala de biliard, sala de jocuri, sala de lectură, sp atiile înconjurate de terase-portice prin care se comunica cu exteriorul. Pe langa ele era prezent un bufet si laboratorul (adica spatiul tehnic al bufetului) plus spatiile anexe necesare: vestibul, portar, dependinte, vestiar. Separata era intrarea catre scara monumentala. La etaj nu se afla decat marea sala de bal care putea fi transformata si in sala de teatru.Pe langa ea se gaseau numai terase deschise.   O caracteristica importanta a spatiului interior pot spune ca este acest joc al inaltimilor diferitelor spatii parcurse cu ondulari si sinuozitati, pot spune chiar o muzicalitate a spatiului. Ondulatiile spatiilor capata sens structural, nu doar ornamental. Aici vorbesc despre scara monumentala, ce are deschiderea vitrata rotunda in partea superioara si ce trece printr-un arc ''maner de cos'', se bifurca in 2 rampe si ajunge la etaj prin portalului cu 3 arcade sustinute de arcul cu nivel mai jos. De asemenea, golul in forma de scoica reinterpretata capata sens structural. Utilizarea elementelor morfologice ca arabescurile, lineare si cromatice, prezeta de ritmuri bazate pe curbe si variatiuni ale acestora ( spiralele, volutele ), feroniera neagra confera o silueta delicata si eleganta spatiilor interioare. Ornamentatiile interior exprima o libertate expresiva ce cred ca poate fi asemanata cu tineretea, optimismul, eleganta. (2) Istoria Cazinoului   Cazinoul a fost construit de trei ori, iar prima construcție a fost din lemn în 1880. A fost concepută pentru a fi un club și un centru comunitar pentru elita și socialitățile de vârf   dispuse să - și petreacă serile   la multiple jocuri casino, precum bridge, zaruri, ruletă   și altele.   Clădirea a   fost numită Cazin  sau Kursaal . A fost prima cl ădire românească care urma să fie construită pe malul Mării Negre, la scurt timp după ce Dobruja a intrat sub administrația românească, ca urmare a războiului ruso -turc (1877- 1878) și a Războiului de Independență al României.   Versiunea cea mai recentă și modernă a fost construită în stil Art Nouveau, fiind și cea mai importantă   clădire Art Nouveau din țară, proiectată și construită în conformitate cu planurile lui Daniel Renard și   inaugurată în august 1910.   Cea mai modernă versiune a cazinoului a funcționat timp de 38 de ani, fiind întreruptă din cauza celor două războaie mondiale. Cazinoul din Constanța a fost atacat și bombardat de trupele bulgare și germane, în primul război mondial, devastat, în cel de - al doilea război mondial, și, la un moment dat, a fost chiar folosit pe post de spital de război.   În 1948 a fost preluat de guvernul comunist și a deveni Casa de Cultură a Sindicatelor pentru partid    până în 1960, când a fost înmânat Oficiului Național de Turism (ONT). Ultimele reparații majore au avut loc în 1986- 1988, iar clădirea este abandonată, în prezent.   Primul casino din Constanta cu far genovez   Clădirea a folosit panta pentru a crea două terase suprapuse rotunjite, cu scopul de a oferi o vedere deplină asupra stâncii, mării și portului Constanța, din toate unghiurile. Era situat în vecinătatea farului genovez. Interiorul avea o sală de bal, două săli de jocuri și două săli de lectură, unde vizitatorii puteau citi presa locală, națională și internațională. Inițial, orașul Constanța a închiriat   clădirea și spațiul unor antreprenori. Unul dintre acești antreprenori la cazino Constanța a fost   căpitanul Constantin Creangă, fiul scriitorului Ion Creangă și tatăl lui Horia Creangă, arhitect   important din perioada interbelică.   La scurt timp după ce clădirea   a fost gata, a trecut sub administrația Consiliul Județean, care a deschis- o pentru public. Constatând că clădirea nu produce decât venituri suficiente pentru a acoperi întreținerea, a fost din nou închiriată unor întreprinzători bogați. Nobilimea regională ar fi frecventat Cazin Kursaal. În 1891, Cazinoul din Constanța a fost aproape complet distrusă de o furtună, iar la 29  ianuarie 1892 a fost aprobată demolarea acesteia.   Cazino Constanța în perioada (1893 -1907) fotografie inainte de extinderea porticului   parterului   Cea de- a doua versiune a cazinoului a fost comandată și construită de către orașul Constanța și    primarul Belik într- o locație din apropiere și și - a deschis porțile în 1893. A fost zidită și situată în aproximativ aceeași locație ca actualul cazinou și, ca și predecesorul său, a fost construit din lemn. Cazino Constanța era compus dintr  - o sală de dans, mai multe camere, dar numai o terasă la mare. În mai 1902, căpitanul Constantin Creangă a cerut primăriei și conducerii locale să închirieze clădirea.   S- a făcut publicitate cu bucătar  - șef, un cofetar calificat și fluent în două limba franceză. El a avut   succes și clădirea a fost transferată în îngrijirea sa, pentru 2.000 de lei pe an, cu stipularea că „vinde   mărfuri și produse de cea mai bună și cea mai înaltă calitate” și utilizează „petrol de cea mai bună calitate, pentru a nu produce miros, când este ars pentru lumină.   Cazino în era comunistă   După ce comunismul a venit în România, guvernul comunist postbelic a decis să transforme cazinoul într- o casă de cultură pentru a susține propaganda comunistă. Cazinoul a fost renovat de către guvernul comunist, cu un detașament format din 100 de prizonieri politici din tabăra de muncă a sclavilor Poarta Albă, sub inginerul adjunct Aurel Mărășescu. Un supraviețuitor și muncitor a încercat să adune o listă de prizonieri care au lucrat la proiect și au reușit să - și amintească 59 de prizonieri. El a spus: „Lucrăm între 12 și 14 ore, inclusiv duminică. Prima dată când eram un zidar, a fost distrusă în   clădirea asta, nu există nimic, nici ușă, nici ferestre, nici amenajări, era o epavă …”. Prizonierii   dormeau într- o zonă pe litoral, fiind singurul loc în clădire unde cerul nu era vizibil. Nu a existat căldură și au fost la mila oamenilor, chiar recurgând la c onsumul de organe de animale, potrivit unuia dintre prizonieri. Proiectul a fost același în fiecare zi. Lucrați, înfricoșător și fără sfârșit, apoi dormiți! La sfârșitul lunii iulie 1952, clădirea a fost recuperată de către cei trei coloneli ai Securității , care au fost responsabili cu supravegherea prizonierilor și a proiectului –    Domnul Albon, Domnul Cozmici și   Domnul Crăciun. În 1956, clădirea a fost declarată parte a patrimoniului național.   Era modernă   Datorită cheltuielilor operaționale mari, clădirea a rămas închisă încă din 1990. Ultimele reparații majore ale clădirii au avut loc în 1988.  
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x