Alina liceenta

Please download to get full document.

View again

of 17
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Information Report
Category:

Advertisement

Published:

Views: 77 | Pages: 17

Extension: PDF | Download: 0

Share
Description
Alina liceenta
Tags
Transcript
  1.3.4 Oportunitati de reciclare a deseurilor de sticla Producatori de recipient de sticla prefer sa include cioburile in materialul topit(nisip,cenusa de cerintele pentru cioburile de sticla transparent sunt mari,reciclarea variaza de la o regiune la alta datorita costurilor de colectare,prelucrare si transport.Piata pentru sticla colorata recirculata variaza funciti de instalatiile de procesare  –  fabricarea sticlei colorate si a cererii ei pe piata.Sticla nesortata si contaminate de regula este acceptata in industria materialelor de constructi pentru producerea vatei de sticla si vatei de sticla si a fibrelor de sticla.A luat de asemenea amploare producerea prafului de sticla utilizat atat ca materie prima cat si ca utilizator fonit si termic.Sticla ce urmeaza a fi utilizata la fabricarea de recipient noi trebuie in general sortata dupa culoare si nu trebuie sa contina contiminanti de genul:rocii,metale,sticla rezistenta la temperaturi sau sticla auto laminate.Conform unui studio de specialitate intocmit de compania Eco-Rom Ambalaje,aproximativ 40% din cantitatea de deseuri menajere generate de un roman adult,reprezinta materie prima pentru economia romaniei,sticla avand o pondere importanta. In present un roman din mediul urban genereaza in medie,aproximativ 346 kg de resturi menajere pe an (plastic,metal,sticla,hartie-carton,resturi de mancare,etc),in timp ce persoanele din mediul rural produc in medie 95 kg de deseuri menajere pe an. Deseurile reciclabile,la nivel urban reprezinta aproximativ 39% din total,in timp ce la nivel rural procentajul ajunge la 52%,jumatate din acestea reprezintand-o ambalajele. La ora actuala deseurile reciclabile reprezinta 40% din totalul deseurilor generale,ponderea cea mai mare o au deseurile de hartie-carton (15,80%),urmate de cele de plastic (14,31%),si cele de sticla (4,94%).Deseurile metalice reprezinta valori minimale(2,57%). In ceea ce priveste separarea deseurilor generate,rezultatetele studiului arata ca,in mediul urban populatia arunca selective,in containere dedicate de 1,1mc,o cantitate de 8,4 kg(6,3%),din totalul deseurilor reciclabile generate (134,6 kg deseuri reciclabile generate annual de o persoana). Cele mai multe deseuri reciclabile identificate de cetateni sunt cele de hartie,urmate de cele de plastic si cele de sticla.In plus de masa totala de deseuri reciclabile cele de ambalaje reprezinta aproximativ 50%(65 kg),iar raportat la totalul deseurilor generate annual de catre o persoana din mediul urban (346 kg deseuri menajere0,ambalajele reprezinta 18%. La ora actual 7,5 % din totalul deseurilor de ambalaje trimise la gripile de gunoi sunt colectate in containare de 1,1 mc respective 5 kg din totalul 65 kg de deseuri de ambalaje generate in fiecare an de o persoana in mediul urban.Cercetarea a fost realizata de Eco-Rom Ambalaje,companie detinatoare a licentei ‘’Punctul Verde’’,in Romania si a fost realizata in periada septembrie 2012 -august-3013. In domeniul reciclarii ambalajelor la nivel national,s-au stability in Romania pentru 2013 urmatoarele tinte minime de reciclare:hartie-carton 60%,plastic 22,5%,metal 50% si sticla 50%.   Angajamentul Romaniei fata de Uniunea Europeana este ca,pana in 2020,tinta pentru deseurile generate de gospodariile populatiei si reciclate sa fie de 50% in conditiile in care astazi procentajul ajunge la maximum 10%. 1.3.5 Colectarea sticlei vechi si a deseurilor de sticla. -Prin colectarea sticlei vechi volumul deseurilor se reduce cu 10%. -Colectarea selective a sticlei transparente a sticlei verzi si a sticlei maro, inseamna colectarea tuturor tipurilor de sticla reciclabila. -Ca material sticla reciclata se topeste si revine in proportie de 100% in ciclul de productie. -In dificultatea colectarii selective,consta in obligatia de a sorta sticla pe culori.Nu se poate obtine sticla alba decat din sticla alba. 1.3.6 Clasificarea Deseurilor Urbane. Conform STAS,IRS ISO 13350. In literature de specialitate se cunosc mai multe clasificari privind deseurile urbane,ele pot fi clasificate in functie de: -provenienta -compozitie -caracteristicii prinpipale de tratare -posibilitati de refolosire. 1.Dupa provenienta a-deseuri menajere  –  in aceasta categirie se incadreaza resturile alimentare,cenusa,materialele plastic,sticla,ambalajele de carton-hartie,teseturile,etc. b-deseurile stradale-specifice fluxurilor stradale rezultate din activitatea cotidiana sau din depuneri atmosferice. c-deseuri sanitare-provenite din intitutiile de sanatate. d-deseuri agro-zootehnice-provenite din activitati zootehnice si activitati agricole in camp. e-deseuri de gradina. f-deseuri de constructi rezultate ca urmare a activitatilor de demolare sau constructii de obiective civile si industrial sau/si din modificarea si repararea acestora.   g-deseuri voluminoase-desuri solide de diferite proveniente care datorita dimensiunilor lor nu pot fi prelucrate prin siteme obisnuite de precolectare,colectare si trebuie tratate diferit fata de acestea. 2.Dupa compozitie. -deseuri cu compozitie orsanica-sunt in general resturi vegetale,animale,hartie-carton,lemn,resturi de la prelucrarea pieilor si blanurilor,textile natural,namoluri organice. -desuri cu compozitie anorganica-sunt in general resturi metalice feroase si neferoase,din costructii,sticla,pavajele,cenusa,praful,zgura,etc. 3.Dupa caracteristicile de tratare. -deseuri combustibile-resturi de hartie-carton,lemn,textile,plastic,etc. -deseuri fermentabile-resturi alimentare,resturi animaliere,resturi agricole,etc. -deseuri inerte-resturi metalice si nemetalice,resturi din constructi,sticla,ceramic,zgura,etc. 4.Dupa posibilitati de refolosire. -deseuri folosibile ca atare-sticla,metale feroase si neferoase,textile,plastic,lemn,etc. -deseuri folosite ca materii prime secundare-deseuri metalice,deseuri de sticla,resturi vegetale,etc. II.Sticla,caracteristici-utilizare. 2.1. Primele forme de sticla. Plinius mentioneaza in Istoria Naturala despre descoperirea sticlei.Pe scurt,un grup de marinara de pe un vas care transporta soda au facut focul pet tarm.Plaja era plina de nisi psi nu au gasit bolovani pentru a sustine oala pe foc.Marinarii au folosit cativa bolovani din soda.Au facut mancarea si dupa aceea au dormit.Dimineata scormonind din intamplare in cenusa focului au descoperit pietre luceoase care nu semanau cu nimic cunoscut.Erau bucatele de sticla. Sticla naturala create de lovitura trasnetului este prima forma de sticla cunoscuta de om.Povestea lui Plinius stiintific vorbind este falsa.Pentru obtinerea sticlei sunt nevoi de temperature ce nu se pot obtine in conditiile descries de el. Prima industrie a sticlei s-a dezvoltat in Egiptul antic.Aici s-a descoperit faptul ca acoperind un vas de lut cu un amestec umed de nisi psi soda,la ardere acesta se transforma in smalt,adica o pelicula subtire de sticla.Ulterior amestecul din care provine smaltul a fost imbogatit cu var,acesta devenind un element important in tehnologia producerii sticlei.Prin intermediul introducerii de alte elemne ca fier,cupru,mangan,etc egiptienii au obtinut smalt de mai multe colori(albastru,galben,violet,purpuriu,etc).   Ulterior s-au obtinut din amestecul ce producea smaltul ars in cantitati mai mari,bulgarasi de smalt sau sticla.Astfel au aparut primele obiecte facute din sticla-margelele. Tot egiptienii au fost primi care au realizat proteze ocular.Se apreciaza ca primele margere au aparut in urma cu 5000-6000 de ani. In urma cu 3000 de ani se ajunsese de la margelele de sticla la diferite obiecte de sticla mai mici dimensiuni,in marea lor majoritate flacoane pentru parfumuri,cupe pentru baut,vase pentru imbalsamare,etc. Toata sticla din epoca era opaca.Din amestecul simplu,fara adausuri,se obtine o sticla asemanatoare cu zaharul ars din zilele noastre.Pentru obtinerea sticlei transparente sunt nevoie de minim 1500 C,imposibil de obtinut cu tehnologia acelei perioade. Romanii au continuat imbunatatirea tehnologiei egiptene de fabricatie a sticlei,perfectionand in mod spectaculos modul de producer a sticlei.Ei au inventat metoda de suflare a sticlei,luand pe o teava metalica cu mustiuc de lemn o bobita de sticla vascoasa din care prin suflare se puteau usor modela diferite obiecte. Aceasta tehnologie a fost posibila datorita cuptoarelor romane de topit sticla(utilizand foale),in care se obtineau temperature la care sticla devine aproape lichida. Sticla comuna romana are culoare verzuie (opaca) si a inceput sa fie utilizata tot mai des atat pentru obiecte de cult,cat si pentru obiecte practice si casnice. Sticla romana scumpa era obtinuta din nisipuri albe fine,fiind incolora si translucida,dar nu transparent.Era folosita pentru vesela,bibelouri,ornamente pretioase.Tot in epoca mesteri romani prin diferite adausuri au inceput sa realizeze sticla colorata in nenumarate culori si nuante. Mestesugul roman al sticlarelor a ajuns la un nivel de neintrecut,o serie de produse tipic romane cum sunt butoiul de sticla de mari dimensiuni,cupele murrhine si diatretele,au o tehnica de producer ce nu se cunoaste,cid oar unele din elementele de fabricatie.Aceste tipuri de sticla,alaturi de mosaic(o alta inventive romana),au aratat inalta maiestrie a sticlarilor din epoca romana. 2.2 De la sticla de murano la sticla Englezeasca si Germane-De la lux la practice. La 2 km de coasta in laguna venetian ape insula Murano,cu o populatie de cca 5000 de locuitori s-a dezvoltat unul din cele mai célèbre industri de producere a sticlei de lux. Mesterii din Murano in epoca medieval erau considerate egalii familiilor patriciene din Venetia.Pe de alta parte mestesugul era strict protejat,mestesugarii neavand voie sa paraseasca insula sau laguna venetiana.De altfel sticla de Murano se facea si inca se mai face dupa retete si tehnologii secrete astfel incat aceasta sticla avea preturi fabuloase,fiind una din sursele principale de venit in negotul venetian. Daca venetienii faceau la Murano obiecte de lux de mare valoare,epoca moderna a deschis calea productiei industriale a sticlei in acceptul modern.   Engelzii in epoca industrializarii au reusit realizarea de cuptoare mari si performante,utilizand drept combustibil carbunele.Productia engleza de sticla a pus accent pe calitate si partea practica,partea estetica fiind secundara.Tehnologia Talwel de ardere a carbunului (1618),a facut ca sticla sa fie produsa dintr-o singura ardere si nu din doua ca pana atunci.Totusi nu se obtineau temperature mai mari de 1300 C,insuficiente pentru obtinerea sticlei de mare puritate. In jurul anuluin 1820 inginerul german Friedericch Siemens a realizat cuptorul cu recuperator de caldura bazat pe gaz,ce realize preincalzirea aerului de combustie si a agentului combustibil.A rezultat un cuptor cu o eficienta ridicata in care poate controla strict procesul de productie (temperature,compozitie,etc),deschizandu-se astfel calea producerii industrial a sticlei in toate formele ei. 2.3 Principalele operatiuni de obtinere a sticlei. 2.3.1 Procesul tehnologin de obtinere a sticlei cuprinde patru faze importante. a-Obtinerea mesei sticloase-amestecul de materii prime preparat si dozat omogen din punct de vedere chimic si granulometric este topit in cuptoare special la temperature ridicate. b-Afinarea-realizeaza eliminarea bulelor gasoase si scaderea vascozitatii si necesita temperature ridicate. c-Omogenizarea-asigura calitatea finala a sticlei. 2.3.2 Fasonarea-consta in transformarea mesei sticloase in obiecte prin urmatoarele metode. -suflarea-prin care se obtin produse de menaj si ambalaje,produse de arta cu pereti subtiri si cavitati. -presarea-se foloseste la obtinerea de produse cu pereti grosi si cavitati folosind un dispozitiv de tip presa-forma. -tragerea-se foloseste la obtinerea placilor si a tevilor. -laminarea-trecerea prin cilindrii pentru obtinere geamurilor. 2.3.3 Recoacerea-consta in tratamentul termic la care este supusa sticla in urma fabricatiei pentru eliminarea tensiunilor ce apar in timpul racirii. 2.4 Sticla generalitatii. Stcla este un material necristalizat cu duritate si rezistenta mecanica mare,cu coefficient de dilatare mic.La temperature inalta se comporta ca lichidele subracite cu vascozitate mare.Nu au punc de topire definit.Prin incalzire se inmoaie treptat,pana la lichefiere,ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare,presare,turnare,laminare.
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x